Europa nu mai inseamna de mult pentru romani doar politica externa, doar "marile teme" ale acesteia. Europa a devenit, mai cu seama dupa aderare, cotidianul multora dintre noi si pentru Romania, o a doua sursa de politici si legislatie. de Raul Radoi

Europa este deja o parte a politicii interne pentru Romania, desi actualitatea politica de la Bucuresti, incarcata de "senzational" tinde sa ii estompeze din importanta. Analizele spun ca trei sferturi din legislatia care se aplica in Romania isi are originea la Bruxelles. Este un procent semnificativ, cu atat mai mult cu cat este clar ca aceasta legislatie se rasfrange in multe domenii de activitate, asadar in viata noastra privata si profesionala zilnica, indiferent de sectorul in care lucram, de judetul in care locuim. Temele mari sunt pentru politicienii mari. Pentru noi, cetatenii, Europa inseamna o suma de teme politico-legislative "mici" sub prisma rezonantei media, dar cu implicatii majore. Politici precum justitia civila, mediul, protectia consumatorilor, dreptul societatilor, IMM-urile nu constituie titluri de senzatie. Ele produc insa schimbari senzationale in viata cetatenilor, a societatii, familiilor, a asociatiilor profesionale, a companiilor, a majoritatii.

In al cincilea an in care Romania beneficiaza de statutul de membru UE, dinspre Bruxelles se resimte inca nevoia unor pozitii nationale care sa reprezinte complet si corect interesele legitime provenite dinspre varii sectoare din Romania; se resimte nevoia ca fondul sa domine pozitionarea politica circumstantiala in Consiliul UE si Parlamentul European, institutiile legislative europene care ne determina mai mult decat majoritatea cadrului legislativ. Este necesara transmiterea si promovarea intereselor legitime romanesti pe langa aceste institutii in stil european, consultativ si transparent, in timp real si eficace.

Intrucat noi cetatenii avem la Bruxelles alesi care urmaresc, raporteaza si voteaza in Parlamentul European legislatie comunitara de interes direct, membrii acestui for legislativ sunt partenerii nostri predilecti. Unul dintre rolurile lor fundamentale este inglobarea in decizia comunitara a intereselor "din circumscriptii" si armonizarea lor cu altele similare din Europa. Legatura intre cetateni si activitatea politico-legislativa europeana o fac parlamentarii europeni. Mai mult, in "era noua" a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul se bucura de un statut egal cu Consiliul in materie legislativa.

Membrii romani ai Parlamentului European sunt la Bruxelles si Strasbourg pentru noi. Lor trebuie sa le transmitem in primul rand pozitii fundamentate ale grupurilor de interese legitime din Romania asupra legislatiei in curs de adoptare. Pe langa ei trebuie sa le promovam, la cabinetele lor de la Bruxelles si Bucuresti. Ei au nevoie de input de specialitate asupra variilor chestiuni tehnice pe care le discuta in Comisiile de specialitate si asupra carora legifereaza. Nu sunt toti specialisti in sanatate, finante, mediu, etc. Sunt in primul rand politicieni care ocupa pozitiile onorante europene pentru noi. Si in proportie covarsitoare sunt extrem de activi. Deseori se mobilizeaza impreuna, dincolo de prioritatile grupului politic din care fac parte pentru a apara un interes romanesc din sfera "marii politici". Presa a scris deseori despre aceste atitudini ale lor, salutare din punctul nostru de vedere. La fel de receptivi ar fi, insa – si acest lucru l-au exprimat in numeroase ocazii – sa reprezinte si sa promoveze pozitii sectoriale in procesele legislative asupra unor teme poate mai putin eclatante pentru media, dar care tin fondul actualitatii comisiilor in care lucreaza. Toti sunt receptivi la primirea de pozitii fundamentate "de acasa". Sunt reprezentanti ai tuturor europenilor, insa "camasa mai aproape de corp" e "circumscriptia" lor – Romania.

Romanii implicati in afaceri europene la Bruxelles, in sectorul public sau privat, in cel al institutiilor, pot confirma aceasta disponibilitate a membrilor romani ai Parlamentului European. Multi dintre ei sunt tineri, nu sunt politicieni care sa fi detinut functii inalte in tara, prin urmare agreeaza dialogul direct si eficient, dincolo de ratiunile de protocol. Ei insisi regreta faptul ca primesc prea putine pozitii de fond dinspre interesele romanesti, ca acestea vin poate tardiv, ca ar vrea ca, pe langa opiniile scrise pe care le primesc din cand in cand, sa discute mai mult pe fond cu reprezentantii acestora la Bruxelles sau la birourile lor din tara. Regreta ca sunt asaltati mai mult de catre grupuri de interese din alte state, de catre firme de consultanta angajate pentru reprezentarea variilor interese din statele membre sau multinationale si ca "romanii lor" sunt prea putin constienti de impactul semnificativ al legislatiei sectoriale europene in viata lor de zi cu zi. Primesc si proteste din partea acestora, insa prea des dupa ce legislatia a fost adoptata la Bruxelles si are consecinte ireversibile pentru unele sectoare din Romania.

Palierul guvernamental a sesizat importanta membrilor romani ai PE in coagularea deciziei comunitare si pentru a-si asigura sprijin in Parlament in privinta promovari unor pozitii guvernamentale ii contacteaza frecvent. Reprezentanta Permanenta a Romaniei se coordoneaza cu parlamentarii europeni romani asupra unor dosare – e drept, de cele mai multe ori in sfera "marii politici". Succesul ancorarii unui interes romanesc legitim in legislatia europeana depinde de reprezentarea lui in ambele foruri legislative, in Consiliu, unde Guvernul detine comanda in negocierea pentru Romania, dar si in Parlament, unde "stakeholders" din Romania, beneficiarii politicilor si legislatiei europene de la noi, ar trebui sa fie sursa predilecta de consultare si de lobby (in sens european, fundamentat, legal, corect).

Cultura consultarii si a dialogului constructiv este la inceput in tara noastra. Ea constituie insa regula in "vechile" state membre UE. Si la noi consultarea stakeholder-ilor a inceput sa se petreaca cu regularitate, cel putin in anumite domenii. Initiativa o au de obicei ministerele de linie, care gestioneaza si formuleaza pozitia nationala asupra unei anumite teme sectoriale din actualitatea politico-legislativa europeana. Palierul intern este deci primul care ar trebui contactat de catre grupurile de interese legitime romanesti. Dincolo de acest palier, sau pentru situatia in care promovarea interesului specific esueaza in plan intern, stakeholder-ii au la dispozitie apelul la parlamentarii europeni din tara lor.

Pentru reprezentarea fundamentata si incluziva la Bruxelles a intereselor din Romania este necesara catalizarea a doi vectori: intensificarea pe de o parte a practicii consultarii stakeholder-ilor dinspre sfera institutionala si, pe de alta parte, constientizarea, crearea unui reflex in randul acestora, de a urmari actualitatea legislativa europeana, de a se pozitiona, de a comunica la timp pozitiile si de a le promova la Bucuresti si Bruxelles in mod activ. Este necesar, posibil si important. Membrii romani ai Parlamentului European ar trebui sa fie destinatarii prioritari ai opiniilor, pozitiilor si argumentelor reprezentantilor intereselor romanesti. Dialogul si relatia cu ei trebuie sa fie una constanta, profesionista, angajata si eficienta. Sugerarea argumentelor, transmiterea de materiale in sprijinul pozitiilor exprimate, dialogul direct cu ei si cu membrii cabinetelor lor si cultivarea unei relatii profesioniste sunt benefice celor doua parti: stakeholder-ilor pentru ca legislatia europeana adoptata va fi mai aproape de interesul lor direct si specific, iar parlamentarilor europeni, pentru ca vor detine argumente de fond pentru apararea unei pozitii romanesti, pentru ca se vor putea pozitiona activ, competent si eficient pe dosarele pe care le urmaresc si pentru ca li se ofera motivatie in ceea ce intreprind la Bruxelles pentru cetatenii pe care ii reprezinta.

Raul Radoi – coordonator GrupRomania

GrupRomania este un grup de reflectie apolitic, de profil tehnic cu o componenta tripartita, la reuniunile sale participand experti romani din sfera institutiilor comunitare a mediului guvernamental si din sectorul privat. Ei au in comun faptul ca sunt implicati profesional de ani buni in mod direct, la Bruxelles, in diverse sectoare ale afacerilor europene. Dezbaterile lor au scopul de a oferi propuneri pentru optimizarea relatiilor dintre structurile publice si private romanesti din Bruxelles-ul european, cu structura comunitara (co-ordonarea lobby-ului romanesc, informatii despre evolutia Romaniei in afacerile comunitare, schimbul de bune practici, etc.).